Cetățenii sunt rugați să nu intre în panică
Miercuri, 01 august 2018, va avea loc un nou exercițiu de verificare a sistemelor de avertizare-alarmare.
La nivelul județului Buzău sunt instalate 134 de sirene (110 sirene electrice și 24 sirene electronice), 46 dintre acestea fiind acționate centralizat de la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Buzău, celelalte fiind acționate la nivel local.
La cele 11 exerciții organizate în această perioadă din totalul sistemelor de alarmare verificate, aproximativ 98% au răspuns în parametri de funcționare normali.
Începând din 01 august 2017, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a organizat și desfășurat lunar antrenamente și exerciții pentru verificarea funcționării sistemelor de alarmare publică.
Astfel, în prima zi de miercuri a fiecărei luni, în intervalul orar 10:00-11:00, pe raza județului Buzău au fost acționate echipamentele de avertizare-alarmare, scenariile antrenamentelor vizând toate tipurile de risc generatoare de situații de urgență/protecție civilă care impun alarmarea populației.
În acest mod au fost verificate atât fluxurile de transmitere a mesajelor de înștiințare către autorități, cât și modul de funcționare a mijloacelor de alarmare a populației(sirene) existente la nivelul comunităților.
Situația privind rezultatele verificărilor a fost centralizată la nivel județean, fiind analizată în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, în vederea îmbunătățirii modului de alarmare a populației în situații de protecție civilă.
INFO BACKGROUND
Înştiinţarea, avertizarea, pre-alarmarea şi alarmarea se realizează în scopul dispunerii măsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor. Cele mai des întâlnite situaţii în care este alarmată populaţia, prin intermediul sirenelor electrice şi electronice, au loc pe timpul inundaţiilor, când este semnalată iminenţa producerii unor viituri care să pună în pericol viaţa persoanelor.
De asemenea, sistemul de înştiinţare – alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanţe periculoase, ruperii unor baraje hidrotehnice sau căderii obiectelor din atmosferă. Această metodă destinată protecţiei populaţiei civile poate fi utilizată şi pe timpul conflictelor armate.
Prin intermediul acestor mijloace de alarmare pot fi transmise semnale acustice cu diferite semnificaţii sau pot fi transmise mesaje vocale care vizează anumite măsuri pentru comunitate.
În România există 4 tipuri de semnale:
- semnalul de alarmă aeriană compus din 15 sunete a câte 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele;
- semnalul de alarmă la dezastre compus din 5 sunete a câte 16 secunde fiecare cu pauză de 10 secunde între ele;
- semnalul de prealarmă aeriană compus din 3 sunete a câte 32 secunde fiecare cu pauză de 12 secunde între ele;
- semnalul de încetare a alarmei compus dintr-un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 2 minute;
***
Responsabilitatea menţinerii în stare de operativitate a sistemului de înştiinţare-alarmare revine autorităţilor publice locale și operatorilor economici sursă de risc, iar reprezentanţii inspectoratului pentru situaţii de urgenţă derulează, periodic, acţiuni de verificare în teren.
Rezilienţa comunităţii pentru a depăţi urmările unor dezastre este consolidată prin pregătirea permanentă a autorităţilor responsabile cu managementul tipului de risc, în colaborare cu populaţia civilă, pentru atingerea dezideratului comun de îmbunătăţire a capacităţii de reacţie a unui stat în faţa provocărilor.