S-au montat primele patru statui. Ce spune fiecare

Bogdan Lefter, artistul buzoian care a realizat monumentul din rondul de la Orizont (și organizator BISS 2022), a scris pe pagina sa de facebook ce reprezintă fiecare din cele patru opere de artă.

„Phoenix alb”, Marino din Prospero (Italia) la Iazul Morilor


Sculptura artistului italian Marino Di Prospero, intitulată „Phoenixul arab” este reprezentarea unei mișcări perpetue, care plutește în spațiu cu lejeritate și eleganță.

Reprezintă mișcarea circulară a naturii, anotimpurile, regenerarea și renașterea unei noi vieți. Sculptura este o referire explicită la istoria orașului Buzău, care a trecut prin momente grele: numeroase distrugeri și renașteri din propria cenușă.

Țesătura circulară este o formă fluidă și dinamică, cu o mare forță centrifugă și introspectivă.

La o primă vedere, sculptura lasă impresia a ceva viu și interactiv, care te duce cu gândul la o pasăre, cu un joc de elemente pline și goale, opuse, care se anulează reciproc, creând un echilibru armonios cu natura.

Uită-te în jur, Kiryl Krokhaliou (Belarus) în rondul de la Kaufland (Frăsinet)


Kiryl Krokhaliou (Belarus): „În centrul structurii de plasă transparentă a formei de lacrimă se află un element cinetic acționat de vânt. Întreaga sculptură seamănă cu un cap uman cu ochii care se rotesc, examinând spațiul înconjurător. Sculptura mea cu mișcarea ei te îndeamnă să l din nou înapoi și să explorezi locul uimitor în care te afli. Să redescoperi peisajul aparent familiar. Examinează-l cu o privire proaspătă și fii atent la ceea ce îți lipsește în agitația zilnică a vieții”



Sculptura lui Georgi Minchev (Bulgaria) are două concepte principale opuse de modelare, bazate pe un cub și o sferă. În proiect sunt combinate pentru a forma două tipuri de spațiu: spațiu interior și spațiu exterior. Lucrarea este compusă dintr-o formă ovală care formează volumul și silueta exterioară, precum și ritmul specific lucrării. Spațiile exterioare invizibile sunt înconjurate de pereți perpendiculari, margini și colțuri care se ridică în interiorul pietrei. Ele sunt filtrate prin prisma formulei „matematice” bazată pe cele trei planuri spațiale care alcătuiesc spațiul fizic. În același timp, ele amintesc de structura arhitecturală a clădirilor, străzilor și piețelor. În unele obiecte observate la microscop, vedem structuri geometrice similare. O astfel de structură se observă și într-o picătură de apă. Rețelele cristaline sunt diferite, în funcție de regiunea din care a fost prelevată apa studiată, de poluare etc. Acest fapt introduce ipoteza că apa are o „memorie”.


Ionuț Marin este un artist vizual, născut în anul 1985 în Buzău, absolvent al Universității Naționale de Artă Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative şi Design, specializarea Metal.

Proiectul propus de artistul Ionuț Marin – Splash – evidențiază capacitatea apei de a crea memorie. Autorul afirmă că „interesant este faptul că apa este o materie fără formă dar care poate totuși să modeleze la rândul ei forme prin curgerea (mișcarea) ei nesfârșită. Intervenția continuă a apei asupra unei materii dure, să spunem o piatră, lasă în timp urme. Lucrarea surprinde acest continuum de forme unduioase, organice care fac trimitere la valuri și picături care se sparg la contactul cu piatra. Încetul cu încetul, apa își face loc, înaintând, lăsându-și amprenta în timp și spațiu.”

loading...

13 comentarii la „S-au montat primele patru statui. Ce spune fiecare

  • In afara de prima, care este acceptabila, celelalte sunt niste tiganii… Insulte la adresa artei

    Răspunde
    • Da de unde stii ma “ artistule” de la Beceni?

      Răspunde
    • Anonymus tu când te joci cu plastelina faci ceva mai deosebit decât aceste lucrări ?

      Răspunde
    • Of Alina dar cred ca tu ai ști mai bine sa faci bani pentru campanie, nu-i așa?

      Răspunde
    • Alinuta câteodată e bine sa ții în tine ce crezi!

      Răspunde
  • Unele sunt estetice, altele mai puțin – după ” gustul ” fiecăruia ! Ele vor dăinui peste mulți ani așa cum sunt cele din Piața Dacia … Intreb doar atât : cui aparțin comentariile plastice expuse de dl. Tereacă mai sus ? Nu de alta, dar să știm și noi ăștia mai novice de unde să ne inspirăm pentru viitoarele apariții sculpturale atunci când le vom ” cântări ” artistic !….

    Răspunde
  • Unde se vor monta restul de 6?

    Poate ar trebui vorbit cu constructorii sa lucreze ceva mai curat cand fac soclul, ca se vede urat sub lucrari acele reziduri din constructii.
    Iar cele puse pe spatiu verde poate ar fi o idee buna sa se puna si ceva gazon pe langa ele

    Răspunde
  • Bine ca a făcut ronduri să pună statui!!! Câți bani i a dat, din bugetul primăriei?

    Răspunde
  • Acum urmează să comenteze cei ce nu-l au la inimă pe dl Toma
    “A aruncat banii pe geam în loc să facă altceva cu ei” – ce credeți a făcut tot ce a fost necesar, asfaltări străzi, asfaltări parcări reședință, înlocuirea conductelor ruginite de apă care dăinuiau de mai bine de 50 ani și multe alte “prostii” (ar zice unele guri rele)
    Mulți care comentează împotriva domnului primar bineînțeles ca sunt oamenii fostului primar, Boscodeala, care sunt foarte nemulțumiți ca Toma a făcut curățenie și nu le-a mai permis să mănânce din cașcavalul primăriei.

    Răspunde
    • Din păcate cei nemulțumiți sunt cei care l-au ales în funcție.

      Răspunde
  • E normal ca oamenii sa comenteze, ca Buzaul este declarat „oras deschis”. Si pentru astfel de creatii mai mult sau mai putin artistice, Astept cu nerabdare viitoare opere de arta precum „Covrigul lui Ciolacu,Baciul Toma de la Tintesti si turme sa de oi rosii, pasarici cu Boscodeala Burtosul infractor si beizadeaua in pampersi cu Victor si Adrian Mocanu, Lenuta si carnaciorul matrozului chefliu,………Astea ar fi cu adevarat reprezentative pentru „orasul deschis” si vietuitoarele care il populeaza……….

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.