„Buzăul nu mai e așa de mare!”
Rezultatele oficiale ale recensământului n-au fost date încă publicității.
Dar, primarul Toma a admis că orașul Buzău n-a atins pragul de o sută de mii de locuitori.
„La Evidența Populației avem 130 de mii de cărți de identitate cu domiciliul în orașul Buzău. Dar, la recensământ, municipiul Buzău n-a atins cifra de o sută de mii. Sunt mulți buzoieni plecați la muncă în străinătate, dar și în țară prin alte localități, inclusiv la București sunt mulți buzoieni”, a spus Toma la Campus Tv.
Unde au plecat și pleacă buzoienii
1) În străinătate
2) La casă (cu curte) în comunele din jurul orașului (pandemia i-a convins pe mulți buzoieni de la bloc de avantajele casei, astfel că scăderea va continua)
3) La facultate (doar un sfert dintre copiii buni ai Buzăului se mai întorc acasă!)
La aceste pierderi se adaugă și sporul natural negativ (numărul nașterilor e mai mic decât cel al deceselor). Probabil, până la următorul recensământ, Buzăul va mai pierde încă vreo 10-15 mii de locuitori.
C-tin Toma, primar Buzău: „Cea mai mare motivație pe care eu o am, și ar trebui s-o avem cu toții, e ce schimbăm în bine în acest oraș astfel încât tinerii noștri să rămână aici ?”
Notă. Recensământul a demonstrat (ceea ce reporterul buzoienii.ro a susținut a priori) că numărul buzoienilor înscriși pe listele de vot (107 mii!) e uriaș comparativ cu realitatea. La 90 de mii de buzoieni în oraș, ar rezulta doar vreo 60 de mii de potențiali votanți (excluzând segmentul până în 18 ani, fără drept de vot). Cu aproape 40 de mii de buzoieni care au venit la vot la alegerile locale din 2020 (an pandemic), datele și percepția despre rezultatele alegerilor se schimbă complet (de fapt, prezența la vot a fost foarte bună!).
Citește și:
Vrăjeală! Municipiul Buzău nu are 130.000 de locuitori. Poate au numărat toate cărțile de identitate eliberate de-a lungul timpului de SPCLEP Buzău.
Nici la persoanele sub 14 ani nu stăm foarte bine.
De ce ne-am depopulat? Simplu! Pentru că PSD, PNL, UDMR, USR, AUR, ori cum s-au numit partidele politice după evenimentele din decembrie 1989. Toma face parte dintre cei din cauza cărora am rămas puțini. Așa că, mai ușor cu aprecierile, tovarășe Toma.
Inseamna ca si la Referendum au fost 50%? 😀
Sa analizam putin afirmatia ca prezenta la vot a fost una buna, la locale, dar in nota ca dl primar Toma nu greseste cand spune ca sunt 130.000 de CI-uri in evidenta populatiei, cifra care a justificat listele electorale:
– cei care locuiesc langa oras, detin in continuare buletin ”de Buzau”, rezulta ca voteaza la Buzau, pentru primar;
– studentii, voteaza tot la Buzau, pentru primar;
– oricine detine buletin de Buzau, voteaza pentru primarul Buzaului, indiferent unde locuieste si de unde vine pentru asta (dar trebuie sa vina aici s-o faca, iar asta nu poti contoriza).
Asta inseamna ca ”evidenta populatiei” e un serviciu anacronic, sau/si ca buzoienii de peste tot nu au pus mare pret pe acest recensamant, sau/si ca nu se doreste adevarul, pentru ca s-ar micsora nr de parlamentari, implicit va creste lupta pentru ciolan (mai multi pe un loc), asta insemnand, in era digitalizarii, mai multi bani in mediatizare (care nu stii cand ti se intorc impotriva sau cat sunt de bine investiti, pentru ca multi aduc osanale iar la vot…) contra oamenilor cu adevarat de valoare. Asa cred eu.
Punctul 3 generează celelalte puncte, indiferent de culoarea politică. Remunerația cu mult sub oferta marilor orașe (centrele universitare veritabile, nu imitații de tipul celor din Buzău) și piața forței de muncă orientată puternic pe personal cu studii medii generează depopularea accentuată. Un angajat nou cu studii superioare va alege în cele mai multe din cazuri orașul care îi oferă mai multe locuri de muncă, dintre care să aleagă, în funcție de mediul de lucru și salariul oferit. Cu sau fără suburbizarea orașului, cu sau fără infrastructură refăcută, orașul va îmbătrâni în mod natural, prin sporul demografic negativ. Speranța Buzăului cred că este autostrada care va lega Moldova de capitală. Însă reinventarea zonei industriale rezolvă doar parțial probleme demografice într-un secol post-industrial, fie și cu autostradă în apropiere. Costurile de logistică din zona asiatică nu vor ține pe termen lung în viață produsele din fabricile actuale, atâta timp cât piața de energie este debusolată iar costul cu forța de muncă în creștere. A da vina pe primar pentru toate efectele firești ale economiei de piață cred că este o naivitate. Handicapul vecinătăți Buzăului cu Brașovul sau Bucureștiul poate fi transformat în avantaj: forța de muncă cu înalt grad de calificare va (re)veni în Buzău în primul rând pentru salarii mai bune, iar în al doilea rând pentru o urbe prietenoasă cu cetățeanul. În încheiere, credeți că Buzăul se va transforma în perioada următoare într-o urbe prietenoasă sau cetățenii rămași se vor încăiera la propriu pe locuri de parcare, pe locuri în școlile bine-văzute sau în traficul congestionat?
Sigur i-ati numărat pe toți? Știu eu vreo jumătate de oraș – prin nord vest asa..care sigur nu a participat…
Uite-aici, proaspat
https://www.mdlpa.ro/uploads/articole/attachments/617a9d064c9c8791540294.pdf
Ne lamureste nitel Banca Mondiala de ce nu mai suntem cati eram…
P.S. – Domnule Tereaca, poate aveti grija sa ajunga si in posesia primarului, eu nu-i pot trimite, m-a blocat pentru ca sunt carcotas.
Principalele efecte ale scaderii nr.de buzoieni ar trebui sa fie scăderea veniturilor celor din primărie/implicit primar! De aceea chema primarul buzoienii sa se recenzeze!
Normal ca au migrat către casă, voi i-ati făcut sa plece, cu taxe mărite în fiecare an, lipsa locului de parcare, mizerie, țigănie, nesiguranță…etc
… nu o să mai vrea nici Ținteștiul să se unească cu Buzăul, dacă e mic… 😉