Buzăul și-a pierdut „Tezaurul Uman Viu”

A fost numită pe merit „Tezaur Uman Viu” în 2012 de către Unesco.

Cunoscuții îi spuneau, de mulți ani, Mama Adela.

A fost este ceea ce se cheamă un artist popular veritabil.

Adela Petre a țesut veșminte populare, marame, carpete și covoare, îndeosebi din păr de capră.

Creațiile sale au fost expuse în numeroase expoziții în țară și străinătate, a fost distinsă cu multe premii.

Cei care au admirat-o pe Adela Petre și au numit-o cu dragoste și respect mama Adela nu haine și carpete au găsit la ea, ci suflet. Pentru că în urzeală punea mereu câte un fir nevăzut din sufletul ei. Nevăzutul acesta le va fi atras pe Laura Bush, pe Hillary Clinton, când, vizitând Muzeul Satului din București, au cerut câte o maramă ieșită din mâinile sale. Sau pe colecționarii din Grecia, din Germania, din Olanda, din Franța, din Statele Unite, din Canada, de peste tot din lume.

Adela Petre a învățat-o pe fiica ei, Cornelia, arta țesutului. Apoi pe nepoata ei, Cristina, acum muzeograf la Muzeul Satului din București. „Aici s-a întrerupt firul, la strănepoți. Generația asta nu mai e interesată de arta populară“, s-a plâns mai demult Adela Petre. Dar nu e chiar așa, ba dimpotrivă, în ultimii ani tradiția creării de veșminte populare a renăscut.

Adela Petre s-a stins din viață la Căminul de Bătrâni de la Smeeni, după o perioadă de spitalizare.

A locuit aproape 80 de ani într-o casă de pe strada Penteleu din mun. Buzău, primită moștenire de la bunica sa din partea mamei. Bunica a fost și cea care a învățat-o să țeasă și i-a adus de la țară războiul de țesut.

Adela Petre s-a născut la Sibiciu lângă Pătârlagele. Mai avea trei luni și împlinea 90 de ani (născută la 10 iunie 1929).