Reportaj buzoienii.ro după prima vizită în Rep. Moldova. Ce se vorbește: româna sau rusa ?

La propunerea CJ Buzău, reporterul buzoienii.ro a avut șansa de a trece pentru prima dată Prutul înspre Republica Moldova.

A putut astfel, vedea și auzi – preț de trei zile – cu ochii și urechile proprii realitatea din Basarabia.

Delegația buzoiană a fost invitată de Consiliul Raional Dubăsari, un mic județ cu 35 de mii de locuitori (15 primării) – pe malul drept și stâng al Nistrului – aflat la hotarul cu Transnistria (regiune separatistă, cu populație majoritar rusă).

Iată constatările reporterului, cu bune și rele, făcute la Dubăsari, Chișinău și Cricova:

„Apare o primă generație de copii, care nu știu rusa. Da, în ciclul primar nu se învață rusa. Limba rusă apare doar de la clasa a cincea, ca limbă străină. În rest, noi toți, știm și română și rusa. Dar româna e limba noastră, pe care o iubim” – profesoară Dubăsari

La Dubăsari, reporterul a întâlnit români mai verzi decât în România. Aflați chiar pe granița cu rușii din Transnistria, aceștia își apără zilnic, cu sacrificii neștiute, românismul.

Vizita buzoienilor (și, pe viitor, a altor români din alte județe) le produce o mare bucurie. Într-atât s-au bucurat de prezența delegației de la Buzău încât o ședință și o masă comună care ar fi trebuit să dureze o oră-două s-a prelungit la cinci-șase. Cu dubăsărenii rugându-se de buzoieni să mai stea (și să mai vină).

Sâmbătă seara în Chișinău, pe bd. Ștefan cel Mare, principalul din capitală. Cu reporterul făcându-și urechile pâlnie pentru a afla în ce limbă vorbesc localnicii. În stația de autobuz se vorbea rusă.

Pe trotuar, în plimbare, grupurile de grupuri de tineri întâlnite grăiau de asemenea rusă.

„Spionul” s-a așezat și la coadă la cinematograf. Și aici, cei care mergeau la film, tot în rusă dialogau. În sfârșit, de sub Arcul de Triumf, s-au auzit cuvinte românești. Erau niște turiști din Cluj.

La un moment, dat, lângă sediul procuraturii, reporterul este interpelat de un carabinier (un fel de jandarm la ei).

„Nu vă supărați, cât aveți ceasul ?”

„Nouă fără cinci. Dar dvs. vorbiți românește ? Am observat că restul lumii, îndeosebi tinerii, turuie în rusește”.

Jandarmul zâmbește și spune că aici – în centrul Chișinăului – se vorbește mai mult în rusă. Și că e și o modă printre tineri să dialogheze în rusă, chiar dacă știu și românește. Dar că prin cartierele orașului și mai ales la țară, de unde e el, româna-i la putere.

Pe drumul de întoarcere spre hotel, reporterul a „înregistrat” și două mămici, cu doi băieței vorbind în română. Una a ieșit dintr-un magazin, cealaltă de pe un gang, cu băiețelul pe trotinetă. Ca tabloul să fie complet, trebuie precizat și că înscrisurile publice din oraș (nume de străzi, destinațiile troleibuzelor, denumiri ale instituțiilor) sunt 90% în română.

Ieri, la întoarcere, după vizita la crama de la Cricova. Două femei binedispuse dădeau cu mopul și cântau cu voce tare în românește muzică populară. Le-am povestit constatarea de aseară din Chișinău. Când a auzit subiectul e venit și șefa lor, o tânără frumoasă, blondă și cu ochi albaștri. Toate trei mai optimiste ca mine. „Lăsați, domnule, că-i facem noi, încet-încet pe toți să vorbească românește”.

Concluziile reporterului:

Ca Basarabia să o cârmească înspre România e nevoie de implicarea accentuată a statului român. Foarte mulți ani nu s-a făcut mai nimic. Abia în ultima vreme și îndeosebi prin eforturile Consiliilor Județene și a Primăriilor din România se simte o revigorare.

Rusia a câștigat războiul mediatic cu România. În Rep. Moldova lumea se uită la canalele rusești. Sunt multe emisiuni de divertisment, cu fete frumoase și decoltate, unde propaganda rusească se picură inteligent. Televiziunile private românești nu se văd la Chișinău, n-au – din lipsă de fonduri – redacții locale. Și aici, statul român ar trebui să se implice pentru că a rămas corigent. Poate și d-asta tinerii ăia pomeniți mai sus vorbesc rusa – „pentru că așa e la modă”.

Zicerea „nu ne unim cu Moldova că sunt mai săraci ca noi”, trebuie aruncată la gunoi. La Chișinău pe bulevardele principale ești ca-n București, se construiesc turnuri/blocuri impunătoare, iar la periferie au apărut superbe cartiere de vile. Iar crame precum cele de la Cricova și Bulboaca (complexul Mimi) România n-are!

Te rugăm, distribuie acest articol în caz că ți s-a părut util/interesant!

Așteptăm idei/sesizări/ponturi pentru articole pozitive/negative la telefon/SMS 0721.540.938, pe e-mail la aurastereaca@gmail.com sau la facebook.com/auras.tereaca.