Disprețul – unitatea de măsură a guvernării lui Dragnea. Consecință: exodul! (P)

Că PSD ține România în subdezvoltare, nu mai e nicio surpriză pentru nimeni, cum nu e nicio surpriză că acest lucru a pus România pe primul loc în topul migrației din motive economice.

Doar în 2017, primul an al guvernării PSD-ALDE, au părăsit România 219.327 de români, cel mai mare exod din ultimii ani.

Consecințele acestui fenomen sunt dramatice: zone întregi sunt depopulate, cu populație îmbătrânită, piața forței de muncă este decimată, iar natalitatea se află la cele mai scăzute valori din istorie. În plan social, România se confruntă cu mii de familii destrămate, cu copii care stau departe de unul sau de ambii părinți.

Performanța administrativă a lui Liviu Dragnea este foarte sugestivă în acest sens: județul Teleorman, condus de președintele PSD timp de 12 ani și de atunci de apropiați ai lui, era în 2017 județul cu cea mai accelerată diminuare a populației.

Pesediștii au dovedit că nu sunt capabili să rezolve marile probleme ale migrației economice prin bună guvernare, centrală și locală. Modelul lor este disprețul – cei plecați sunt bun-plecați – sau măsurile restrictive privind libera circulație. 

Diaspora românească – batjocura pesediștilor

Pesediștilor le displac oamenii liberi, care vor să trăiască pe picioarele lor. Ei mențin zone întregi în sărăcie și oamenii dependenți de statul controlat de ei. De aici, disprețul pentru românii care au plecat în afara țării. Scandalul privind restricționarea votului din diaspora la alegerile prezidențiale din 2014 este unul din exemplele cele mai elocvente.

Ministrul PSD pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, pe vremea când era deputat, le dădea românilor soluția pentru a rămâne în țară: să-și ia câte trei meserii, să muncească și să fie mai conștiincioși.

Mai nou, confruntat cu migrația specialiștilor cu înaltă calificare, PSD lasă din nou la o parte ideea că ar putea să guverneze mai bine și reacționează în stilul cunoscut – introduce ideea unor restricții pentru românii care muncesc și care vor să muncească peste hotare.

La reuniunea miniștrilor de finanțe ai UE de săptămâna trecută, ministrul de finanțe Teodorovici a avansat ideea introducerii unui ”pachet agresiv” de măsuri, referindu-se la migrația creierelor în străinătate.

Teodorovici a încercat ulterior să-și nuanțeze declarațiile pe rețelele de socializare, dar nu a reușit să convingă pentru că sintagma ”pachet agresiv de măsuri” amintea de propunerea lui de anul trecut care a scandalizat opinia publică și partenerii europeni. Atunci, Teodorovici viza limitarea liberei circulații a forței de muncă prin introducerea unor permise de muncă valabile doar cinci ani pentru românii care vor să lucreze într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, românii ar avea dreptul să muncească doar cinci ani în străinătate după care, că vor că nu vor, trebuie să-și găsească de lucru în altă parte.

La acel moment, inițiativa PSD a fost primită cu critici severe de către Comisia Europeană care a subliniat că ”libera circulație a lucrătorilor este un drept fundamental în UE, unul dintre pilonii pieței interne consacrat în tratate”.

În luna noiembrie a anului trecut, Sorina Pintea, ministrul Sănătății, a avansat ideea ca statul român să-i oblige pe medicii rezidenţi să muncească un anumit număr de ani în țară, printr-un act adițional la contractul de muncă.

Ce se fac că nu înțeleg pesediștii

Este clar că pentru cei de la PSD valorile europene precum dreptul la libera circulație și piața comună a muncii nu înseamnă nimic. Factorul decisiv care îi face pe oameni să muncească în altă țară nu este nivelul de salarizare ci calitatea vieții, buna guvernare și calitatea serviciilor publice.

Românii nu pleacă din România doar din cauza salariilor ci mai ales din cauza condițiilor proaste de viață, la care PSD a contribuit și contribuie cu vârf și îndesat. Românii pleacă în țări unde sistemul de învățământ este modern, unde nu se moare cu zile în spitale și unde nu se circulă pe drumurile publice și pe calea ferată ca la sfârșitul secolului XIX.

România în primul rând în Europa înseamnă acasă pentru cetățenii ei

Partidul Național Liberal are soluțiile cele mai concrete pentru a-i încuraja pe români să rămână acasă în România pe care și-o doresc.

 Modelul de dezvoltare al PNL aplicat în administrațiile locale este unul apropiat de oameni, de problemele și dorințele lor și este realizat cu competență. Este singurul model de succes de la intrarea României în Uniunea Europeană și până astăzi. Primarii și aleșii locali PNL au arătat că în România, în comunitățile pe care le conduc, se poate trăi ca-n Occident, că putem ține românii acasă, cu locuri de muncă și condiții de viață mai bune.

Au făcut-o cu fonduri europene atrase și folosite cu pricepere, cu investiții, prin inovație și digitalizare. Sibiu, Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Oradea, Brașov, Blaj, Sinaia, Suceava și atâtea alte localități administrate de PNL sunt locuri din care nu numai că nu se mai pleacă, dar reprezintă comunități care atrag oameni din toată țara. Administrațiile orașelor liberale în care calitatea vieții a crescut după intrarea în Uniunea Europeană au făcut o primă schimbare, un prim pas atât către o Românie în primul rând în Europa, cât și către o Românie care înseamnă acasă pentru cetățenii ei.