Eroii despre care nu vorbește nimeni
Erou e și muncitorul de la uzină care nu părăsește două zile hala pentru a merge acasă pentru că produsul trebuie livrat „conform contractului”.
Erou e și macaragiul care pune în fiecare zi piesele de zeci de tone pe poziție, fără să le cadă în cap muncitorilor, deși nu are șufele potrivite, iar maneta dă erori.
Erou e și maistrul ori inginerul care din mintea lui scornește o soluție tehnică originală care rezolvă o problemă de „nerezolvat” pentru ceilalți.
Erou e și omul de afaceri care inventează cu mintea lui o treabă la care angajează zeci ori sute de oameni și ține cu istețimea lui afacerea în picioare zeci de ani.
Eroină e și vânzătoarea de supermarket, care servește și ea zeci clienți cu Covid într-o zi, care lucrează sâmbăta și duminica, în ajunul Paștelui ori Crăciunului, când ceilalți se distrează. N-are sporuri, concedii de o lună, iar salariul e minimum pe economie.
Erou e și sudorul care cu masca pe față trage sute de metri de sudură fără defecte într-o zi.
Erou e și șoferul care de zeci de ani duce călătorii ori marfa la destinație fără niciun incident, chiar dacă mașina și drumurile nu sunt din cele mai bune.
Ce au în comun oamenii de mai sus ? Ei sunt cei din economia reală, concurențială, cei care produc plusvaloare. Ei sunt cei care fac bani, nu consumă. E vorba de muncitorii din privat, din a căror muncă rezultă banii necesari funcționării statului.
Și ei sunt eroii noștri de zi cu zi, dar pe care, nemeritat, nu-i bagă nimeni în seamă. Lucrează în stres, arșiță ori frig, bagă ore suplimentare (adesea neplătite), nu pot zice nu când îi cheamă patronul de urgență de acasă. Își neglijează familia ori sănătatea ca să fie exemplari la serviciu, nu se plâng, nu fac greve, nu primesc salariu mărit, deși ar merita.
Se sfârșesc tăcut, uneori înainte de pensia la care au contribuit zeci de ani. Despre ei presa nu scrie necrologuri. Ei nu sunt în tagma de privilegiați ai statului și societății. Nu sunt niciodată eroi, deși ar merita mai mult decât cei care sunt adesea vopsiți „eroi” în spațiul public.
Tuturor celor pomeniți mai sus, eroilor tăcuți și neștiuți, reporterul buzoienii.ro le face o reverență.
Citește și:
frumos comentariul domnule reporter ! ma asteptam la mesaje de multumire din partea lucratorilor de la ,,stat,, detinatori de sporuri multiple si beneficii de neimaginat intr-un stat dominat de grupari infractionale foarte bine structurate …
N-ai sa vezi.
Aia din privat e draku curat !
Toată aprecierea pt. acest articol şi pentru categoriile de angajaţi care apar lăudate aici !! Însă lucrurile trebuie nuanţate puţin:
EROU e acel om ce face o faptă pe care majoritatea semenilor săi nu ar fi dispuşi să o facă. O faptă care presupune mult curaj şi mult risc (inclusiv riscul propriei vieţi) şi pentru care nu există niciun fel de remunerare oficială ori vreo miză promisă şi care nu e îndeplinită în vreun scop propriu, ci spre binele semenilor (salvarea vieţii acestora, ca favor suprem).
Angajaţii daţi ca exemple în acest articol sunt eroi şi ei, e adevărat, însă eroi în felul lor, fiind atât de mulţi şi de comuni, îi putem socoti nişte eroi mai mici. În cazul lor e vorba de RESPONSABILITATE în primul rând, dar şi de faptul că ceea ce fac fac pentru BANI, nu pentru altceva.
EROILOR autentici, însă, nimeni nu le promite nimic în prealabil. Ei pur şi simplu se aruncă în situaţii-limită, de risc, luptă şi eventual se şi sacrifică în caz că nu izbutesc. Pentru binele semenilor !!
Dar cum tre sa te mai simti cind asigurarea prin legea statului iti evalueaza masina lovita de ,frumusica, la 7600 de lei si la fier vechi iti da 8400 de lei pe ia. ??? noaptea mintii…..
joaco pasta
Cel mai pertinent articol, felicitări.
Felicitări pentru articol, Auraș! Din păcate, politicienii pe care îi preaslăvești de multe ori, nu vor înțelege nimic, dacă într-adevăr asta ți-ai propus!
Felicitări pentru subiect și comentariu , domnule Tereaca ! După părerea mea , la acest „film” , bugetarii ar trebui să aibă intrare gratuită , iar cei care n-au lucrat niciodată în mediul privat ar trebui să-l vadă de două ori !
Felicitări pentru articolul Dvs. animat de cele mai bune intenții ! Se vede că nu mai lucrați ca pe timpuri la presa de stat. In același timp sunt de semnalat și remarcile cititorului de mai sus privind statutul nedeclarat al autenticilor EROI , cei care fac diferența vizavi de ” Erou al clasei muncitoare e ceva să fii ! ” – un imn al deceniului 8 compus de John Lennon. .. și cântat în preajma zilei de 1 Mai !
Acum, chiar meriti aprecierea cititorilor pentru acest material. Ma bucur ca in sfarsit te-ai gandit si la acesti „eroi anonimi”,oameni care aduc un aport insemnat si decisiv in asigurarea celor necesare oamenilor si societatii.Ma supara afirmatia celui care semneaza ” Reflectie……..”,cand spune ca oamenii astia fac ceea ce fac pentru bani,ca parca nu ar stii ca totul si toate se fac cu bani si pentru bani. Poate ca daca „reflecta” mai mult, spunea ceva si despre „eroii” care nu produc nimic sau fac chiar pagube la locurile de munca si sunt recompensati in mod total nejustificat cu laude si multi, multi bani pentru ca ei sunt „alesii si privilegiatii”. Si nu ma refer doar la politicieni, ci la multi altii din categorii socio-profesionale pline de trantori si lichele… Pentru articol, meriti apreciere si poate si un sfat, daca nu te superi: tine-o tot asa!
Hai bre nea Tereacă, exagerezi, zău așa… Nu sunt eroi, se cheamă angajați toți ăștia. Absolut onorabil, de altfel, dar să le zici eroi e prea mult. Un simplu mulțumesc adresat acestor oameni ar suna mult mai firesc. Sună atât de gol acest Eroi…
Viespeo, de data asta a iesit ce trebuie. Si Auras a fost ce trebuie. Astept in continuare sa-i „publice” pe „negativi” pentru ca sunt si multi si daunatori pentru noi toti si pentru viitorul copiilor nostri!