„Prietenii mă ajută să trăiesc. Altfel, eram pa demult”

E un personaj în lumea fotbalului buzoian, știut de toată lumea.

E apreciat pentru că e genul de om bun, modest, care n-ar vrea răul nimănui.

Apoi, e îndrăgit pentru dragostea sa față de clubul Metalul, pe care nu l-a părăsit niciodată.

Reporterul buzoienii.ro l-a zărit într-una din zile, din întâmplare, pe stradă.

I-a sărit în ochi faptul că era slăbit și domol în mișcări.

„Dar, ce-i cu tine nea Gigele ? Ai păți ceva!”

„Da’ ce nu știi. Am cancer. Tumoare. M-am și operat de vreo doi ani”.

Apoi, i s-a povestit tot:

„Am avut o tumoare la vena cavă. E vena care transportă sângele de la picioare și abdomen la inimă. M-a operat la București, la Fundeni,  celebrul Irinel Popescu. De atunci urmez un tratament care costă 72 de milioane (lei vechi) în fiecare lună.  Pensia mea e de 12 milioane. Șansa mea, altfel eram pa demult, e că am fost acceptat într-un program prin care medicamentele sunt compensate 50% de stat. Statul plătește 36 de milioane, eu 36. Vă dați seama, nici așa n-aș fi avut bani, dar mulți oameni care țin la mine fac lună de lună chetă și îmi dau restul de bani necesari. Sunt mai mulți, n-am voie să le dau numele, dar pe doi dintre ei trebuie să vi-i spun. E vorba de Radu Gabriel, lumea îl știe de „Rață” și de Emanoil Neagu, șeful de la CJ, cu care sunt prieten de la 10-11 ani. Eu le mulțumesc tuturor, ei și credința în Dumnezeu mă țin în viață”.

Guiu a mai spus că de atunci ține un regim alimentar drastic (fără pâine, sare, carne de porc, cartofi, ouă etc.) și că merge aproape în fiecare zi la biserică.

Chiar dacă e slăbit se ocupă în continuare de Metalul, continuă să lucreze la AJF, iar în această perioadă se ocupă cu organizarea tradiționalului memorial Cristian Alexandru (ediția a zecea, 28-29 decembrie).

Fostul portar al Gloriei (care va fi numit săptămâna viitoare cetățean de onoare al județului Buzău) i-a fost naș.