Primul cazinou din România – „Cazinoul Băilor”

Construit la sfârșitul secolului XIX, cazinoul din Vatra Dornei, la cei 125 de ani ai săi, este „bunicul” cazinourilor din România. Clădirea este o adevărată bijuterie arhitecturală și e poziționată într-o localitate montană cunoscută pentru frumusețea locurilor sale, dar și pentru băile din zonă, întregind oferta turistică. După lucrările de reabilitare încheiate anul trecut, clădirea a devenit muzeu, dar își menține farmecul inițial.

Mândria imperiului austriac

La sfârșitul secolului XIX, primarul din Vatra Dornei s-a gândit că oferta turistică a localității poate fi îmbogățită, așa că a mers în vizită la împăratul Franz Joseph al Austriei și l-a convins că un cazinou ar atrage și mai mulți bani în zonă. Turiștii veneau oricum la băi, astfel că prezența unui cazinou ar fi reprezentat un mijloc în plus de distracție și relaxare.Franz Joseph a fost încântat de planul lui Vasile Deac și a sprijinit financiar construcția. Aceasta nu ar fi fost însă posibilă și fără sprijinul oamenilor locului, care au făcut chetă publică, dar și printr-un împrumut la o bancă din Viena. Spre deosebire de zilele noastre când se poate merge la cazinou fără nici o restricție și există și numeroase site-uri dedicate gamblingului, de genul slots (primul site licențiat în România, L1160651W000195, ONJN, +18), în acele vremuri, cazinoul era un privilegiu al casei regale, nobililor și personalităților vremii, iar oamenii de rând nu erau lăsați să intre.

Anii de glorie

Lucrările au început în anul 1896, sub supravegherea unui arhitect austriac, și au durat 3 ani. La 10 iulie 1899, cazinoul a fost inaugurat. Clădirea a fost gândită ca un adevărat centru de distracție și recreere. Pe lângă sălile de jocuri de noroc, a fost amenajată și o sală de teatru, o bibliotecă, o cofetărie, dar și un restaurant. Din punct de vedere arhitectural, cazinoul este o copie a celebrului casino Grand din Baden. În acel timp, clădirea era considerată o adevărată bijuterie și trenuri pline aduceau turiștii la Vatra Dornei pentru a merge la băi și apoi la distracția de la cazinou. În plus, personalitățile din acele vremuri se inghesuiau să ajungă aici. Printre acestea au fost Franz Joseph, arhiducele Franz Ferdinand, Lucian Blaga, istoricul Nicolae Iorga, dar și oameni politici ai vremii.

Transformări de-a lungul timpului

Din 1918, cazinoul a intrat în proprietatea Fondului Bisericesc al Bucovinei, în contul reparațiilor de război pe care Austria a trebuit să le plătească. Dar decăderea cazinoului din Vatra Dornei a început câteva decenii mai târziu, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Astfel, mai întâi acesta a fost folosit de armata germană în scopuri militare. Pe fondul retragerii trupelor naziste, cazinoul a suferit distrugeri importante. După 1945 clădirea a fost transformată într-un club muncitoresc în care aveau loc întâlniri sindicale, ședințe de partid și campionate naționale de șah. În 1987 a început restaurarea cazinoului, dar lucrările au mers greu, a venit 1989, iar clădirea a fost abandonată și multe bunuri furate din interior.

„Bunicul” cazinourilor a devenit muzeu

După circa 30 de ani de abandon, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a salvat edificiul, cu ajutorul fondurilor europene și al Consiliului Județean Suceava, și l-a transformat în Centrul Muzeal „Cazinoul Băilor”. Lucrările au început în 2018 și au durat 5 ani, valoarea totală a proiectului fiind de aproape 22 de milioane de lei. Chiar dacă nu va mai servi scopul său original, acela de a fi un cazino luxuriant, clădirea din Vatra Dornei și-a recăpătat farmecul de altădată.