Scrisoare „udată cu lacrimi” către români

„Azi, este o zi la fel de importantă precum Ziua Națională”.

Așa au spus oficialitățile prezente la ceremonia desfășurată la Cimitirul Eroilor cu prilejul celebrării „Zilei Veteranilor” la Buzău.

Veteranii buzoieni, din care trei prezenți la eveniment (mai trăiesc 62!), au răspuns cu o scrisoare udată cu lacrimi.

„Dragi tineri frumoși, dragă viitor al țării mele,

La momentul la care scriu această ultimă scrisoare, mai suntem în viață puțin peste 2000 de veterani de război.

Noi, pe când eram tineri ca voi, am plecat, fără să știm pentru cât timp și fără să stăm pe gânduri, acolo unde țara a tremurat.

Nu ne-am întors cu toții acasă, însă cei care am trăit să vedem finalul războiului am fost datori să povestim despre sacrificiul camarazilor noștri căzuți pe front, cu fotografiile celor dragi în buzunarul de la piept. Așa cum am putut, ne-am căutat putere să retrăim momentele de pe front și să povestim tuturor celor care au vrut să ne asculte. Consider că am făcut tot ce a ținut de noi și toate paginile de istorie vor consemna că România este o țară cu oameni bravi.

În război, comunicam cu cei de acasă doar prin scrisori. Așa mai aflam despre familii și cunoscuți, iar noi le povesteam că suntem bine, ca să nu își facă griji. Parcă făcusem cu toții un pact tacit să nu povestim despre mizeria din tranșee, șobolanii, păduchii, bolile și foametea în care luptam. Știam că și cei de acasă duceau vremuri grele. Am fost uniți, noi românii, și ne-am îmbărbătat unul pe celălalt.

Scrisorile noastre ajungeau târziu, după câteva săptămâni, sau uneori se pierdeau pe drum. Însă, unele scrisori au fost păstrate până în ziua de azi și vor rămâne mărturie a unor vremuri grele prin care România a trecut pentru a ajunge o țară frumoasă cum este astăzi. M-aș bucura să știu că această scrisoare udată cu lacrimi ajunge la voi. Și că veți găsi, poate, o metodă să ne scrieți și voi.

Căci, dragi tineri, noi ne stingem unul câte unul și bătrânețea va câștiga această ultimă bătălie. Dar vom trăi prin voi, dacă povestiți copiilor despre noi în școli, dacă puneți o floare la morminte, dacă, din când în când, în agitația zilelor de azi, împărtășiți cu ai voștri frânturi despre bunicii și străbunicii ce au slujit pe front.

Cu respect și credință,
Veteranii celui de-al Doilea Război Mondial

Dintre oficialitățile prezente au luat cuvântul comandantul armatei de la Buzău, șeful CJ Buzău și subprefectul.

Ceremonia s-a încheiat cu depunerea de coroane cu flori (vezi galerie foto mai jos).

Citește și:

loading...

5 comentarii la „Scrisoare „udată cu lacrimi” către români

  • Mare nedreptate s-a facut acestor oameni!E ,,strgator la cer” ceea ce au facut guvernele acestei tari (cu exceptia lui BOC)! AU acordat si acorda in continuare MARE atentie revolutionarilor si pseudo revolutionarilor ,in timp ce veteranii de razboi sunt lasati uitarii…No comment!

    Răspunde
  • Va povestesc o intamplare cat se poate de reala.
    Tatal meu a fost veteran de razboi. A mers in razboi pana la Cotul Donului, apoi pana in Tatra, unde a cazut prizonier. A fost eliberat de la Mauthausen! A fost ranit grav de doua ori, tot spatele i-a fost ars de explozia unui proiectil de Nebelwerfer.
    Si-a dorit, conform legii, sa fie inmormantat cu onoruri militare.
    A murit in urma cu cativa ani. Am fost la Comenduirea Garnizoanei, sa anunt decesul si sa ii rog pentru formele necesare. Vajnicii ofiteri activi de acolo mi-au ras in nas: du-te, ba, cu babacul tau de aici, n-avem noi bani si timp pentru asa ceva!!!
    Si s-a dus asa cum a trait, cu o ultima batjocura a statului roman si, mai ales, a armatei Romaniei!
    Fara alte comentarii…

    Răspunde
  • Klaxxy, îmi pare rău!
    Tatăl tău merita să-i fie respectată dorința. Ca de multe alte ori, în fața statului ăstuia, simt revoltă, dispreț și neputință.
    Eroii sunt buni doar morți. Atunci nu mai deranjează pe nimeni, nu mai pot vorbi, nu mai sunt acele oglinzi vii în care să-ți fie rușine să te oglindești. Sau sunt buni să fie purtați ca niște păpuși pe la diferite ceremonii și sindrofii organizate de niște nemernici cu buzunarele pline de bani și ficații distruși de alcoolism.

    Să lupți și să mori pentru bipezii ăștia… Asta este adevărata durere a eroilor!

    Răspunde
  • @ Ar.
    Apreciez gandurile si cuvintele dvs!
    Va multumesc!…

    Răspunde
  • @Ar…Mare adevar spui. Nu merita sa mergi la razboi, pentru acesti bipezi , nu m.a vad cu pusca in mana, pentru a apara pensiile speciale, nu m.a vad in front pentru, Citu, Dragnea, Dancila, etc…… am ajuns sa nu ne mai intereseze patria, din cauza unor scursuri, am strans atata rautate in noi, din cauza guvernarii lor, a traiului pe care il traim, din cauza hotiei lor. Din povestile bunicului care si el a fost veteran de razboi, Romanii erau uniti, exista in respect intre noi. Acum acesti guvernanti au distrust tara, au facut in asa fel sa fie a lor, sa nu mai fie a noastra. Cu timpul o sa facem poze cu cioturi de lemn, acolo unde a fost padurea vanduta catre altii. Pacat ca bunicii nostri au luptat in zadar.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.