Toma: „Voi face o propunere comunității”
Întrebare adresată zilele trecute de un buzoian primarului Toma, referitoare la clădirea părăsită a sinagogii din Buzău:
„Templul” din Buzău a fost construit între 1910 și 1912, când 10% din populația orașului Buzău era evreiască. La recensământul din 1933 din cei 39.954 locuitori ai orașului s-au declarat evrei 3.844 (1944 bărbaţi şi 1900 femei).
Fascismul și, mai apoi, comunismul au distrus comunitatea, evreii din Buzău emigrând în masă. Acum, la Buzău mai sunt maximum 50 de persoane. Adică, familii mixte de evrei și români, căci evrei puri, cu ambii părinți de etnie, ar mai fi doar vreo 15.
Templul a rămas de izbeliște și, firesc, s-a degradat de la an la an.
Cunoscutul ing. Viorel Constantinescu, specialist în rezistența clădirilor, a făcut gratuit o expertiză a imobilului. Vestea bună e că fundația e solidă, iar cea rea că pereții sunt afectați și riscă prăbușirea la un cutremur mai serios.
Ce s-a întâmplat la Oradea
Sinagoga Neologă Sion din Oradea (unde a existat o comunitate de peste 30 de mii de evrei!) a fost reabilitată de în cadrul unui proiect transfrontalier cu fonduri europene.
După finalizarea lucrărilor servește ca muzeu (10 lei intrarea), dar și spațiu cultural (concerte, piese de teatru, expoziții, lansări de carte etc.):
Veste bună și la Buzău
În curând vor începe în Parcul Marghiloman lucrările de reabilitare a două monumente istorice din oraș: casa de oaspeți și grajdurile din complexul Marghiloman.
Citește și:
Daca ar demola si mizeria aia de cladire din fata, chair ar fi un castig pentru arhitectura orasului, cu o mica piateta in fata, bancute din piatra, pavele in armonie cu cladirea, etc. Sediul Directiei Sociala este tot al comunitatii evreiesti.
Acolo a fost școala evreiască. Și da, aveti dreptate, apartine tot comunității evreiesti. Primăria Buzău a plătit si plăteste chirie. Dar nu mai e mult și se vor muta la Bazar.
Centrare, șut și gol! La pauză.
Ma intreb daca cei doi protagonisti or fi vazut despartiti sau simultan exemplul de la Oradea?!!
Legat de Marghiloman, tot hotel de multe stele, camere putine si circuit semi-deschis și sală de clasă rămâne să se facă, da, nu face vreo surpriza pe ultima suta de mandat, cine o fi venit cu ideea, ca am pariat serios?!!
Sigur că da! Comuniștii au distrus comunitatea. Denumirea inițială a fost Partidul Comunist din România. Nu putea să se numească Partidul Comunist Român pentru că nu prea avea în componență români. Probabil s-au fugărit singuri.
Numărul evreilor din România în perioada 1919-1940 rămâne până în zilele noastre o problemă controversată. Cifrele recensământului oficial din 1930 sunt contestate.
Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor afirmă că în anul 1937 municipiul Buzău avea 39.832 locuitori din care 8.409 erau evrei (26%) dispunând de 2 sinagogi. ( Gabriel Constantinescu – Evreii în România – Fronde – 2000 https://archive.org/details/gabrielconstantinescuevreiiinromania2000 )
Pai dommule reporter…asa cum a chemat ambasada Israel sa ne imvete despre irigatii… Sa le zica sa caute sponsorizare in Israel si sa doneze bani comunitatii evreiești din Bz sa refaca cladirea… Nu vor atunci sa o cedeze si sa si plătească o suma modica… Ca ii scapa Primaria Bz de o problema…daca tot suntem golani
N-o să dea nimeni nimic. Tot noi trebuie să ne ocupăm de ea.
De ce or fi asa de posesivi cu o ruina? S-or inflama daca-i amendeaza careva ca nu-si ingrijesc proprietatea si ca pun in pericol integritatea fizica a trecatorilor sau simtul lor estetic?
Soros a declarat, verbal si in viu, ca, evreu fiind si copil ramas singur, a dat in gat pe alti evrei in timpul ww2, pentru ca daca nu o facea el cica o faceau altii, fiind vorba de beneficii ale colaborarii cu nazistii – doar nu degeaba (interviu anii 90, pe yt).
Asa de mare e cladirea aia incat sa acomodeze mai mult de o orchestra, si spectatori? Nu are orasul deja destule incaperi care stau goale, zile in sir (muzeu, CJ, sala sporturilor – ca a patentat-o la concerte de muzica clasica, cinema Dacia, Spitalul de inteligenta ¬Magnolia¬, Palatul – ca d-aia am dat banii sa se mute birourile si sa lase spre cultura cladirea emblema, Vila Albatros, Iazul Morii etc)?
#BaniiBuzoienilorMatters #NOT
P.S. Ma astept la un refuz din partea comunitatii in privinta colaborarii, nu vad vreun motiv pentru care sa-si doreasca asa ceva si nu o ruina, din moment ce asta au ¬cladit¬ in zeci de ani. La comunitatea evreiasca ma refer, ca poate se intelegea cea de buzoieni, complet inerta social si ucisa moral de decenii.
Daca tot noi… Atunci sa dea dl primar o hotarare de consiliu local prim care toti cei care nu refac cladirile istorice… Impozit marit 500% si in cativa ani sa le o execute silit. Am rezolvat legal toate problemele.
Si daca nu ne ocupam, care-i problema? Adica daca nu cheltuim aiurea niste bani si facem ceva de care buzoienii au cu adevarat nevoie?
Sa mai facem si util ca de facut frumos ne-am cam saturat. Si se aproie alegerile….
Dacă tot vrem să reabilităm zona eu propun să umblăm și la plăcuțe. Numele Constantin Dobrogeanu-Gherea nu reprezintă nimic pentru municipiul Buzău și o catastrofă pentru România. Nu merită să rămână în conștiința viitoarelor generații.
Evreul rus Nuhăm Solomon Katz, urmărit de autoritățile țariste pentru activitate conspirativă socialistă, s-a refugiat în România, în anul 1875, unde se metamorfozează în Constantin Dobrogeanu-Gherea, devenind un activ propagandist al ideilor marxiste. Meritele sale, ca precursor al socialismului în România, au fost recunoscute de regimul comunist instaurat după 23 august 1944, iar „Academia R.P.R.” l-a ales „membru de onoare post-mortem”.
Fiul lui Katz-Dobrogeanu, Alexandru, își va pierde numele originar de Katz, actele de stare civilă consemnându-i identitatea doar prin pseudonimul tatălui. Ceea ce însă Alexandru Dobrogeanu-Gherea nu și-a schimbat a fost identitatea comunistă, devenind în 1924 membru în C.C. al P.C.R., participând la acțiunile comuniste ilegale din perioada interbelică și, pentru a evita urmărirea penală pentru unele acte cu iz de terorism, se refugiază în Uniunea Sovietică, unde și-a sfârșit zilele.
Un buzoian care nu trebuie uitat este profesorul Sfetoslav Cremarenco, unul din dascălii de excepție ai Colegiului Național „B.P. Hașdeu” ce a modelat câteva generații de buzoieni. Pe el îl propun să-i ia locul pe tăblițe lui Constantin Dobrogeanu-Gherea.
In alte orașe care se respectă – din țară și mai ales de-afară – asemenea clădiri care respiră istorie sunt imediat puse în valoare de autorități . Sinagoga este simbolul comunității evreiești – cu care conviețuim demult indiferent de capriciile vremurilor ! Pe de altă parte, îi dau perfectă dreptate cititorului de mai sus ( Totenkopf ) care semnalează o pleiadă de clădiri sau spații comerciale care-și fac somnul dulce sub plapuma caldă a decidenților care bifează noi izbânzi până la ziua întâlnirii cu urnele …
dupa ce ca avem un oras saracit in obiective turistice si mai ales cladiri vechi cu o incarcatura istorica,arhitecturala nu vrem sa le conservam si sa le consolidam nici pe acestea care le avem? pe motiv ca se gasesc bani pentru altceva mai folositor comunitatii ,de unde vom stii daca se realizeaza acele obiective ,asa ca avem posibilitatea sa facem ceva ,e bine ca se face ,rau e cand nu se face nimic ,macar sa se faca poate obtinem macar admiratia comunitatii evreiesti din tara sau de peste hotare si nu se stie niciodata ce oportunitati se vor ivi.